Frumusețea se reflectă-n lună
Nu este ea? Cine este atunci?
Cine este acolo întronat,
Cine își trage-n cercuri drumul?
- Nu e frumoasă, delicată;
E doar mirosul neplăcut
Al răului din lumea îngheață
Urâtă, și moderă, palidă bolnavă...
Acolo-i sursa vieții noastre,
Pedeapsă fără tribunale -
Cu toat‘-a lumilor poveri
Nu învățăm din ce-am greșit.
Ea stă însingurată, pală
Deasupra erelor trecute,
Nestingherită de întreaga
Babilonie mutuală –
vezi mai multe poezii de: Christian W. Schenk