Hai frățioare la cules de clipe;
Bătrânul ornic este plin de roade
Când înserarea-și picură spre noapte
Ultimii stropi de raze peste noi.
Hai frățioare, răsfoiește-n carte
Ultima pagină deja îngălbenită
Și pune-o lângă cele răsfoite
În nopți și zile sparte-n amintiri.
Hai frățioare, lasă-mă să-ți țin
În palme ultima dorință care
Mă-ndeamnă să te-ajung, să vin...
Hai frățioare, mergem la culcare!
(Cea mai bună poezie 2017, Marele premiu European)
vezi mai multe poezii de: Christian W. Schenk