Cerul îşi deschide poarta flăcărilor furiei
Noaptea toarnă peste ploaie
Stropi de fulgi – mătase grea.
Cine vrea
deschidă poarta
cine nu s-o zăvorască
caci hainul râs – meschinul –
va intra şi nepoftit
să-şi adape caii morţii
dintr-un jgheab pus pe ascunse
lângă pat de Omul Negru.
Ia uitați-vă la mine cum mă uit fără orbite
De pe lumea voastră fadă peste lumea altora,
Cum vă cânt de milă vouă cântecele mele seci,
Cântece uitate toate de cei duşi unde n-aţi fost.
vezi mai multe poezii de: Christian W. Schenk