Vorbim de cicluri, roţi şi paranteze,
de parlamente, urlete, de spaţii,
crâmpeie filozofice şi dinastii.
Tăcerea a murit sub tâmple
uscate-n avalanşe de simboluri
mult prea mult în cercuri
şi mult prea zgomotoase şi verbale.
Sugrumatele cuvinte
adunate-n giulgiuri coapte
de cavouri prinse-n fraze
cad pe scoici sparte-n deşerturi.
Cântecul ce rupe vidul
nu-i iluzia pierdută!
vezi mai multe poezii de: Christian W. Schenk
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.