Prea târziu ( extras din “Cântecul miresei”)
Prea târziu pentru cântec şi dragoste,
Prea târziu, prea târziu chiar pentru vise ,
Căci tu ai zăbovit prea mult pe drumuri,
Căutând chei la porţile deschise;
Pe creangă-n aşteptarea-ţi porumbiţa
A murit visând o întâlnire;
Prinţesa fermecată-n palatul ei
A dormit şi a murit fără iubire;
Iar inima-i tot flămânzea în timp ce
Aştepta să-i crească umbra mire.
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Christina Rossetti