Cine, Doamne, cine-s eu?
Nu mă recunosc de-acuma,
Dintr-un ochi deschis mereu
Peste mine vine bruma.
Cad în noapte aripi dragi,
Aș pleca, dar nu știu unde,
Și în zboruri tot mai vagi
Plâng tălăngile-n secunde.
Chinu-n mine-și face gară
Cu peron din lemn uscat,
Evadez din vis în sfoară
La clopotnița din sat.
Și când pleacă noaptea-n stea
Eu zăresc cum toți feciorii
Trag duios de sfoara grea
Să trezească-n mine zorii.
06.09.2016
vezi mai multe poezii de: ROLEA NICOLAE
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Ești exact ceea ce străduiești și accepți că ești! Potențial - infinitul! Dar ceea ce ești, cu ceea ce alegi să manifești pe această lacrimă de galaxie - rareori se suprapune! Când deschizi evantaiul harului ce ne vibrează - doar lumina irumpe!...
Restul e compost de stele, dragule!
Gerra Orivera
joi, 06 octombrie 2016
Va multumesc si va mai astept. Respect.
ROLEA NICOLAE (autor)
miercuri, 07 septembrie 2016
îmi place poezia ta, e curată şi deschisă.
maria
miercuri, 07 septembrie 2016
Ultimele poezii pe care le-ai scris, le simt parcă mai aproape de sufletul meu.
Iustin
miercuri, 07 septembrie 2016
Plină de sensuri şi de învătăminte aş putea spune e această poezie
traian
miercuri, 07 septembrie 2016
Versuri scrise cu penelul sufletului...
Mari
marți, 06 septembrie 2016
Aceiași întrebare pe care ne-o punem cu toții,
tu ai rostit-o în versuri admirabile!
stefan doroftei doimaneanu
marți, 06 septembrie 2016
Superba ..
oana
marți, 06 septembrie 2016
Cât de frumos !... nu încetezi să mi bucuri sufletul !
mirimirela
marți, 06 septembrie 2016
Multumesc, Dana, și te mai aștept cu drag.
Mulțumesc, Aurele, și mă bucură aprecierea ta. Respect
ROLEA NICOLAE (autor)
marți, 06 septembrie 2016
Frumos, felicitări !
ALapis
marți, 06 septembrie 2016
Frumoase versuri,asa... ca de fiecare data !
Nu am mai intrat de f.multa vreme pe aici, dar m-am bucurat sa regasesc poezia ta..
Fii binecuvantat, poetul meu de suflet !
Cu drag si pretuire,
danab
marți, 06 septembrie 2016