Și-atât de discret - în ciuda aburului
de orez din cameră, pe care pasărea-l unduiește -
am privit mâinile tale mari, țăranco
cu piele fieroasă, căptușită de-o sclipire-adâncă
ca floarea de aur; iar tu uscai
întunecate și neașteptate dezamăgiri,
cu șorțul tău proaspăt, zburând; apoi, fixându-mă, mi-ai pus,
în timp ce vântul freca osul subțire al stufului
cu unduirea sa, muzica pe care-o aud
în sărăcie, ca o inimă-ndepărtată uneori.
Și-atât de discret - în ciuda aburului
de orez din cameră, pe care pasărea-l unduiește -
mă gândesc la mâinile tale frumoase, țăranco, mereu.
traducere - g.Cristea
El niño inmóvil (Campesina)
Y así calladamente contra el humo
del arroz en el cuarto que el sinsonte tornasola,
miré tus grandes manos, campesina
férrea de piel, forrada súbita de chispa honda
como la flor de oro; y tú secabas
unas oscuras decepciones imprevistas
con tu perenne delantal, volando; y fija me cogiste,
mientras frotaba el hueso fino de la cañabrava
con su rayo el viento, la música que oigo
en mi penuria como un lejano corazón a veces.
Y así calladamente contra el humo
del arroz en el cuarto que el sinsonte tornasola,
pienso en tus bellas manos, campesina, siempre.
vezi mai multe poezii de: Cintio Vitier
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc frumos, Adina!
gabriel cristea
luni, 05 aprilie 2021
Minunată poezie!
Mulțumiri dn suflet, Gabriel, pentru frumoasele traduceri dăruite nouă!
Adina Speranta
duminică, 04 aprilie 2021