Ce ar fi viața
Fara netrebnica iubire?
Nici de ai da să uiți
Lanțul plin de amintiri -
Nu te lasă să te scuzi.
Petreci nefericit
Un gram din viața ta
Stând singur, malancolic.
Înnecându-te în amărăciune,
Cu moartea în stânga ta -
Căci, până vei avea curaj
Să-ți întorci fața
Spre dreapta luminoasă
A îngerului frumos;
Vei fi pătat de mult:
Cu urâciune.
Of, ce post ai fost!
De ai fi o pasăre
În zbori să fugi de tot -
Ai dispărea de pe pământ
În cer făcându-ți cuib.
Însă, la fel de singur, gol...
Degeaba ai privi în sus -
Omenirea întreagă în haos;
Când ochii tăi sunt negrii, opaci -
Blestemați de preadorita speranță:
Și ce morbidă poate fi!
Ai uitat ce-i aia compasiune?
O să-ți amintesc:
Plăcere îm schimbul unui chin.
Și este doar pentru o secundă,
Iar eternitatea e o sarabandă de încercări.
vezi mai multe poezii de: raghinaraluca