din volumul “Roua plural”, 1999
ce greier frumos se apleacă
și cade în aerul cald
concentric cu murmurul lui
el nu se lovește de nimeni
și praful se îndepărtează
lăsând un disc pur și albastru
pe forma acelui murmur
n-ai cum să te-alini de ce spune
decât ascultând molipsindu-ți
secretele coarde vocale
de jertfa de a spune și tu
supus de supusul albastrul
pe care în gând îl chemi greier
și el îți răspunde gândind
cuc lin vălurit și al nopții
vezi mai multe poezii de: Constanţa Buzea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.