Dacă îmi ceri
Să nu te mint
De-aici înainte
Pui făclieri
cu foc de-argint
să mă-nveșmânte?
Arzi tu pe rug,
Ceară topită,
Vin vinovat,
Mereu să fug
Și de ispită
Și păcat?
Cum aș mai spune,
Mare amară,
Vrei să mă ierți?
Luna apune
Ca să răsară
Între coperți.
Câți vor să fie
Prinți în palate
Pure de sare,
Văd poezie
Și nestemate
Simt sub picioare.
Robi ai candorii,
Trec ei călare
Ritmic pe rime.
Râd trecătorii,
Ori mi se pare,
Nimeni de nime.
vezi mai multe poezii de: Constanţa Buzea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.