septembrie fără asprimea verii el este tot un fel de vară însă mai dulce-ntunecat vrăjită pânză pictată noaptea-n murmurele cerii
septembrie cu greieri în mătăsuri formele norilor suind din mare corabie de frunze muritoare în care vâslele sunt păsări pasuri
se pregătesc cu lină hărnicie să treacă toate dincolo seninul sub care a-nflorit și s-a copt vinul
septembrie timid visând în vie
ci nu se va lasă el dus rai simplu
va sta deasupra ta și-a mea tot timpul
vezi mai multe poezii de: Constanţa Buzea