tu nici nu ştii
că îţi mângâi urmele din zăpadă
pe cele din nisipul fierbinte
că fiecare floare de măr
pe care vântul ţi-o aşează prin păr
o adun şi-o păstrez la mine în suflet
doar alergi
nici nu ţi-ai cumparat bilet
pentru marea călătorie spre pierzanie
te-ai aşezat la geamul tristeţii
şi aştepţi resemnată sfârşitul
ar trebui doar să te întorci
să asculţi un minut
ţipătul din inima ta
să priveşti o secundă
trecutul
eu sunt încă acolo
nu mai am lacrimi
dar mai pot să cred
în minuni
vezi mai multe poezii de: paparuz