Mi-ncremenerște zâmbetul pe față
Și sunt pârgar al obștei românești,
La crucea jurământului din piață
Mă risipesc în amintiri domnești.
Mă bântuie năluci de voievozi
Zvâcnind în aer de clopotniți sparte,
C-o lacomă credință de zăvozi
Salută simțurile mele toate,
Și se opresc pe aripă cerească,
Și scrijelesc în datini și în vatră,
Să nu se schimbe legea românească
Un adevăr al crucilor din piatră.
vezi mai multe poezii de: ilie scarlat
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.