pe aici
lumea mai crede în Dumnezeu
îl aşteaptă la porţi
câţiva
prin biserici
tu crezi în inimă
în sângele smintit
ce-ţi aleargă pe circuitul
singurătăţii mele
dar durerea
durerea cum e?
aici
vorbim aceeaşi limbă
suntem prieteni de mici
(dar de fapt ştii asta)
acolo dor amintirile
când se schimbă vremea?
speranţele au catargul
mai înalt ca la noi?
spune-mi iubito
cum eşti
dacă mai poţi respira
cu atâta dor prin plămâni
şi dacă ai reuşit să arunci
o parte din trecutul stricat
la noi
în oraş a început apocalipsa
(acum e în cartierul vecin)
se mişcă încet
(din lipsă de fonduri)
în rest
sunt toate aşa
cum le-ai lăsat
nici praful nu l-am şters de pe umbra
sărutului de adio
povesteşte-mi de tine
de noi
dacă mai ştii ceva
vezi mai multe poezii de: paparuz
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
nu am cuvinte sa va multumesc indeajuns!
paparuz (autor)
luni, 27 iulie 2015
Andreionthepoetry a subliniat probabil patru versuri de exceptie. Sunt de acord si cred ca ansamblul e minunat.
stomff
marți, 21 iulie 2015
"la noi
în oraş a început apocalipsa
(acum e în cartierul vecin)
se mişcă încet
(din lipsă de fonduri)"
Mi-a placut in mod deosebit aceasta parte. Frumos scrii!
andreionthepoetry
marți, 21 iulie 2015
Frumos, ca de obicei.
mirimirela
luni, 20 iulie 2015
Deosebita, te felicit
darius
luni, 20 iulie 2015
Felicitari, poezia are un substrat care spune multe :)
ali
luni, 20 iulie 2015
Este o mare plăcere să te citesc şi să te recitesc de fiecare dată
Victor
luni, 20 iulie 2015
scrii deosebit de frumos
maria
luni, 20 iulie 2015