La colț de stradă, poate o răscruce
în viața ce credea că a învins-o,
mi se părea că mâna ce-a întins-o
s-a smuls din cuiul ce-o fixa pe cruce
a hoțului ce vrea acum pomană
eliberarea dintr-un jalnic trai
-pe care n-ai dori nicicând să-l ai-
nesimțitor la reguli sau dojană.
Priveam spre cerșetor cu ne-ndurare
când, spre rușinea mea, s-a întâmplat
un lucru-atât de trist și, cu mirare,
am asistat la scena următoare:
Un copilaș i-a dăruit o floare,
iar el ... a lăcrimat și a plecat.
vezi mai multe poezii de: Daniel Vișan-Dimitriu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
O poezie plina de emotie , cu imagini contrastante , foarte frumos realizate .
Felicitari!
Adina Speranta
joi, 16 iulie 2015
Emotionanta scena, frumos pusa in versuri. Ma bucur sa te citesc si aici!
roxana.c
miercuri, 15 iulie 2015
Placere deosebita in lecturarea versurilor tale.
sorin
miercuri, 15 iulie 2015
Este foarte bine construita si echilibrata poezia ta. Citita cu drag.
Remus Bajan
miercuri, 15 iulie 2015
M-ai incantat cu poezia ta!
francezu_22
miercuri, 15 iulie 2015