De ce ai zgândărit destinul
Şi mi te-ai arătat în cale,
Când m-am descătuşat de zale,
Privind spre cer precum copilul?
De ce ai apărut deodată
În cea mai caldă dimineaţă,
Făcându-mă să simt în viaţă
Emoţia ce-nseamnă toată?
De ce aici, de ce pe mine,
M-ai întâlnit din întâmplare?
De ce un altul, orişicare,
Nu s-a intersectat cu tine?
Oare aşa a fost să fie,
Având o vină numai soarta
Că ai fost tu şi nu o alta,
Cum bate inima-mi să ştie?
vezi mai multe poezii de: Mihai_Manolescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
O ea, un el, un el şi-o ea,
Cernuţi din cer precum o nea
De-o prea sofisticată sită
Pe care o numim "ursită"...
Mi-a plăcut semnul trecerii tale, Ina,
Mihai_Manolescu (autor)
luni, 22 ianuarie 2018
Mulţumesc pentru cuvintele frumoase, Dana.
Cu drag,
Mihai_Manolescu (autor)
luni, 22 ianuarie 2018
Nu întreba de ce și cum
În inima ta nu e scrum
De dragoste pentru o ea...
Îndeplinească-se-i menirea!
Mi-a plăcut mult poezia! Felicitări!
Ina M.
duminică, 21 ianuarie 2018
frumoasa si reusita poezie
felicitari!
cu drag,
danab
vineri, 19 ianuarie 2018
Mulţumesc pentru impresiile tale, Mihai.
Mihai_Manolescu (autor)
miercuri, 17 ianuarie 2018
Romantic, cum m-am obişnuit, dar şi dornic de a afla tainele destinului. Mi-a plăcut.
mihai_iunian_gindu
marți, 16 ianuarie 2018