Din pământ ridic ușor
Privirea-mi tremurândă
Uscată, în timp, de al tău dor
Ce încerca s-ascundă
Că m-ai uitat ca pe-un obiect
În noaptea aceea lungă,
Când chiar și stele pe cer
Începuseră să plângă...
Privesc spre cel neliniștit,
Tot mă gândesc la tine...
Oare vreodată m-ai iubit,
Sau ai ținut la mine?
Că m-ai uitat în colț de stradă
Cu-n trandafir în mână,
Trist, chiar și soarele mă-ntreabă:
"De ce n-a vrut să mai rămână?"
vezi mai multe poezii de: PoetuModern