Când primii fulgi de nea
Roiesc ca fluturii în zbor
Și mi amintesc de iarna mea
De tine îmi e dor !
Când toamna adună nor cu nor
Când cade ploaia grea
Iar frunze țes frumos covor
De tine îmi e dor !
Când câmpul este plin de flori
Iar de miresme i plină zarea
Când aud triluri de privighetori
De tine îmi e dor !
Îmi e atât de dor de tine
Îmi plânge inima în piept !
Zadarnic însă, nu mai vine. ..
Copilăria. ..o aștept. ..
vezi mai multe poezii de: mirimirela
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulțumesc Aurel, Alina, Adina .Cred că în poezie ne sunt permise anumite construcții...poetice. De aceea am lăsat versurile să curgă, cu acel "iar frunze țes frumos covor". Drag
mirimirela (autor)
duminică, 03 mai 2015
Foarte frumos. Te felicit!
-Cu drag!
Alina Cristian
sâmbătă, 02 mai 2015
Este frumoasa poezia , melodioasa ...cred insa ce trebuie sa faci ceva modificari la un singur vers "Iar frunze țes frumos covor" ...corect este ''frunzele '' , insa strica ritmul ...sigur gasesti tu o solutie .
Te felicit , continua :)
Adina Speranta
vineri, 01 mai 2015
Frumos elogiu adus copilariei.Felicitari.
ALapis
vineri, 01 mai 2015