În odaia pentru mese
Stau pe patru rânduri dese
Mese mici,
Ca de pitici,
Şi pe ele
Farfurii, furculiţe, păhărele,
Toate ca pentru copii...
Şi copiii toţi mănâncă
Dar
Matei cel mofturos
Scapă prăjitura jos:
Se tot uită lung la ea
Şi ar plânge şi nu vrea.
Dinu-i spune:
-Fii pe pace, îţi dau prăjitura mea!
Ştiu că ţie tare-ţi place!
vezi mai multe poezii de: Demostene Botez