– Sunt totul? – ȋntrebã Singurătatea.
– Ești ȋntregul! – rãspunse Teama.
– Și mã iubești sincer? – apãru și Speranța.
– Bine-nțeles! – ȋi spuse Minciuna.
– Nu vreau sã te pierd!– strigã Egoismul.
– Oh.. Nu e cazul. – sclipea Mȃndria.
– Credeam cã ai pe cineva..– se ȋndoia Trecutul.
– Nu fi prostuțã.. – o sãrutã Nepãsarea.
– Aș vrea sã te cred – plȃngea Sinceritatea.
– Ȋncearcã.. – o consola Renunțarea.
– Bine.. – ȋncheie Ignoranța.
Tãcerea ȋi acoperi ȋnca odatã.
http://poeziikrl.blogspot.ro/
vezi mai multe poezii de: poeziikrl
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Te-am citit şi... "dialogul"
Nu va răspunde nimic?
Îi va răspunde... "Ologul"
Sau o... cratiţă... ibric?
pavalachepaul
vineri, 06 noiembrie 2015