Dilemă - Tamara Tomiris Gorincioi
Poezie adăugată de: Tamara Tomiris Gorincioi

    sâmbătă, 15 septembrie 2018

Dilemă

Timpul nu există, ne scurgem fără timp,
Suntem un boţ de lut cu un angelic chip.
Ceasornicul ne numără secundele în van,
Suntem pulbere de astre tivită pe cadran.

Plutesc în timp etern, prezent şi uniform,
Am fost şi zeie, şi vestală, şi astăzi sunt om.
Nimic nu mai rămâne din tot ce ne dorim,
Rămâne doar lumina lacrimii din ce iubim.

Suntem atomi şi fulger, o ecuaţie cosmică,
Şi suferim în van într-o eră cosmologică.
Nimic nu e stabil, nici iarnă şi nici vară,
Mereu ne regăsim cuprinşi de primăvară.

Un algoritm de vise mi-e viaţa-n visul meu
Plongez în puragatoriu spre Dumnezeul meu.
Nimeni nu-mi răspunde ce este timpul fără timp,
Mereu mă rispesc în integrame, castele de nisip.

Dă-mi Doamne dezlegare să ştiu cine sunt,
În infinitul care nu are un sfârşit şi un început.



vezi mai multe poezii de: Tamara Tomiris Gorincioi




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.