Dimineți pline de dor și fiori,
În piept răsună-un lung și trist freamăt.
Pe cer se-arată lumini și fiori,
Și-ntre umbre se pierde-un geamăt.
Suspin se ridică în noaptea lină,
Ecoul răsună prin frunzele moi.
Pe apele tremură-n lumina divină,
Și vântul adie printre frunzele moi.
Un vânt se strecoară prin ramuri,
Tăcerea răsună în frunze senine.
Pe ape dansează umbre și valuri,
Zburând printre stele cu aripi divine.
vezi mai multe poezii de: roryta