Elegie - Dimitrie Anghel
Adăugat de: Adina Speranta

În cursul vieţii mele-atât de triste
Am scris atâtea cronice rimate,
Ce dorm acum pierdute prin reviste —
Şi tot nu-s încă o celebritate.

Am scris la „Convorbirile” Junimii
Cu Petre Carp şi Maiorescu Tit—
Dar m-au uitat aşa curând sublimii
Şi nici la jubileu nu m-au poftit.

Contemporan mi-era-n „Contemporanul”
V. Gh. Mortzun cu-a lui poeme-n proză,-
El e ministru azi, iar eu, sărmanul,
Aştept zădarnic o metamorfoză.

Am scris apoi la „Viaţa” lui Vlăhuţă...
Dar „Viaţa” a murit, că n-avea zile
Şi am rămas şi-acolo de căruţă —
Nu-nvie „Viaţa”, e-n zadar, copile!

Am publicat în „Pagini literare”
Cu-Artur Stavri, Gorun şi alţi eroi —
Dar unde-s azi?... O vremuri funerare!
Stavri e deputat de Dorohoi!

Azi scriu c-o mână la „Sămănătorul",
Cu alta la „Viaţa Românească" —
Dar orişice-mi rezervă viitorul,
Oricum aceste două să trăiască!

La „Convorbirile” lui Mişu însă
De-ar fi s-ajung cândva, ori la „Arhiva”,
Să ştiţi atunci că steaua mea e stinsă:
Puteţi, o critici, să-mi mâncaţi coliva!



vezi mai multe poezii de: Dimitrie Anghel




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.