Dormiți, temnicerilor, dormiți,
Lăsăți-ne dracului un ceas —
De chinul lanțurilor ne izbăviți
Și aruncați-ne pâinea care v-a rămas.
Dormiți, temnicerilor, fraților,
Și armele voastre să doarmă,
Căci visul nostru — visul piraților,
De rugina zăbrelelor se sfarmă.
Rugați-vă câteodată
Domnului
Să-și amintească și de noi;
Altădată eram copiii lui —
Acum în cavoul acesta suntem strigoi.
Dormiți, temnicerilor, dormiți,
Lăsăți-ne dracului un ceas —
în temnița aceasta am intrat obosiți
Și nici o fărâmă de pâine nu ne-a rămas.
Rugați-vă
Domnului pentru noi, fraților.
Cum v-ați rugat pentru viața împăiaților.
vezi mai multe poezii de: Dimitrie Stelaru