Din hăuri cu vikingi, atemporale,
Amușinând cu velele drumeagul,
Vin aburii războiului, agale.
Odin conduce prin amurg șiragul,
Alăturea de Frigg, consoarta zee,
Neverosimil monument de grații,
Cu strașnice dulcețuri de femeie,
Din care gustă numai împărații.
Corabia, cu spectrul nemuririi,
Și-aprinde-n groase cețuri licuricii,
Întinde-n ape gheara nimicirii,
Sub flamura trufiei și a fricii.
- Voi, corbi și lupi, porniți-vă-ncotrova,
Cu-nsângerată poftă, ca de fiară,
Cu încleștarea luptelor la prova!,
Striga Odin. Iar noaptea se-nfioară...
vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.