El o sună ca disperatul
Dar apelurile sunt respinse,
Regina a părăsit regatul
Acum planurile regelui sunt compromise..
Mereu te simt rece ca de gheață
Chiar dacă-mi zici că mă iubești,
A venit timpul să dăm cărțile pe față
Eu nu sunt persoana pe care ți-o dorești....
Priveam parcă hipnotizat o floare
Ce mă lăsase fără de cuvinte
Eram captat de sublima ei culoare
Floare vie printre morminte
De când mă știu am ochii goi,
De când mă știu trăiesc în trecut,
Acolo unde eram doar noi doi,
Acolo unde încă nu te-am pierdut.....
În mijlocul furtunii
Mi-ai aruncat sufletul când ai plecat,
Fată dulce, suflet amar
De lacrimile tale m-am lăsat înduplecat,
Mă cuprind gânduri pline de nostalgie,
Unde ai dispărut a mea dulce copilărie?
De ce ai plecat fără să-ți iei rămas bun,
De ce m-ai abandonat pe cel mai rău drum......
Plouă la marginea unei galaxii,
Plouă peste sufletul meu,
Plouă peste mine cel pe care-l știi,
Plouă peste sufletul unui zeu.....
Mă uit în oglinda spartă de aseară,
Tremur și privesc în gol,
Greșelile din trecut mă omoară,
În teatrul vieții am cel mai inutil rol.....
Dacă plec, oare ce las în urmă?
În sufletul tău o mică furtună.......
Dacă rămân, o să fie mult mai rău,
Eu sunt al nimănui, el este al tău.........
Sângele regelui, din trup i se scurge,
Prințesa lui îi stă la cap și-l plânge,
Sufletul regelui mort în iad ajunge,
Soarta râde când suflete distruge......