Ce flori au țevile de pușcă
și tancurile sere de legume
cu muguri cine ne împușcă
Dumnezeu e pus pe glume
În tancuri sere de legume
patu-i câmpul meu de luptă
un înger s-a pierdut în lume
ci eu îi bandajez aripa ruptă
Patu-i câmpul meu de luptă
cu muguri cine mă împușcă
atârnă luna ca o țâță suptă
ce flori au țevile de pușcă
Și tancurile sere de legume
eu sunt cavalerul fără nume
Costel Zăgan, CEZEISME II
vezi mai multe poezii de: Costel Zgan