Dragostea nemuritoare
Care pune în mișcare
Tot ce stă sub mândrul soare
Și-n infinitatea mare,
Al Tău Nume sfânt îl poartă,
Dătător de rost și soartă,
Cel ce poate să despartă
Lumea-n două printr-o Poartă.
vezi mai multe poezii de: SAlecsandru
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
De observat ca am scris poarta cu P,nu intamplator.Poarta e stramta si duce la viata dar nu multi intra pe ea.De aici ,si despartirea.
SAlecsandru (autor)
miercuri, 23 octombrie 2019
De meditat :)
Și de ce ar fi poarta un hotar al despărțirii? Uite că eu vreau să o văd ca pe o punte de legătură :)
Cu drag, A!
Adina Speranta
miercuri, 23 octombrie 2019