Drum nescris - Dan Eugen Munteanu
Poezie adăugată de: Dan Eugen Munteanu

    vineri, 31 martie 2017

Cine ştie ce ne-aşteaptă acolo nu departe în Pământ,
sau poate sus în cer, unde se zice, că nu adie niciun vânt...
Tot omul ar voi să creadă că drumu-i merge’n Paradis
şi speră în a lui oarbă Soartă ce-o poartă într-un veşnic vis...

Aici i-a fost trăit să fie, născut şi botezat ca Om,
dotat în schimb cu miopie, ca orice pasăre din pom
ce’ar vrea să domine Neantul, nepercepându-i Infinitul,
si ne-ntuind că zborul minţii e iluzoriu ca şi mitul ...

...drogat în el de generaţii : car’mai de care Prometeu
‘ nălţat erou în sinea sa şi dominant cu: “ NUMAI EU “,
săpându-şi trepte-n scară’n sus, dar ferecat în a lui chist
încarcerat în idealuri... rămas în schimb doar egoist !

Când însă timpul îi va spune ce n-a avut nicicând habar,
că alta-i fuse scrisă ţinta si tot Sfârşitul i-e-n zadar,
Castele, bani, medalii multe şi tot ce-a adunat în drum,
rămân în urmă-i fără glorii, cum după foc se pierde-un fum...



vezi mai multe poezii de: Dan Eugen Munteanu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.