(Traducere de Csata Ernő)
Dragă, biata dragă! Vezi
asta e poarta. Obscură, ca ideea,
tare, ca eternitatea. Prin asta
ar fi trebuit să intrăm, dacă nu
mă rănesc. Îmi vâjâie capul, abia văd,
mă lasă sufletul, mor. Dar tu
să n-ai frică! Ajungi. Îți las
pana de lebădă. Și trei stropi de sânge.
vezi mai multe poezii de: Dsida Jenő