Nimic nu vrea să fie
altfel decât este
Lucian Blaga.
Blând se luminează.
Firea se-nfioară.
Pe oglinda apei
lebăda coboară.
Luna se topește.
De argint cercelul.
Blând, moldovenește,
cântă turturelul.
Rourată floarea.
Iarbă rourată.
Au trecut prin iarbă
un băiat și-o fată.
Au trecut de mână,
au urcat în barcă.
Blândă gelozie
parcă mă încearcă.
Soare Împărate,
Doamne-Dumnezeie,
raza ta de aur
când o să scânteie?
Bate din aripă,
clipă minunată.
Și încep să cânte
îngerii deodată.
vezi mai multe poezii de: Dumitru Matcovschi
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.