Unde ești, bade Mihai?
Trece altă primăvară
Peste gura cea de rai
flori de tei se scutur iară
Unde ești, bade Mihai?
Că te-au dus departe anii!
Iar acum, la noi acasă,
beau drumeții ca mocanii
la hangița cea frumoasă.
Descrescută sub țărâne,
casa noastră părintească
nu știu cât va mai rămâne
fruntea să ne-adăpostească.
Poate-un veac, sau poate două.
Dar eu cred c-ar fi mai bine
să ne facem casă nouă
cu-o odaie pentru tine.
Ai avea putere-aleasă
și ți-ar fi cuvântul lege,
și pe cei de-ar sta la masă
lângă tine i-ai alege!
Unde ești, bade Mihai?
vezi mai multe poezii de: Dumitru Matcovschi