Este-o vorbă, o zicala,
Știută în orice sat:
“O mână pe alta spală”,
Și-asta e adevărat.
De zicală mă apropii
Cu durerea mea și strig:
“Corb la corb nu scoate ochii,
Când e vorba de-un câștig”.
Asta nu-i o noutate.
Corbii sunt la rele, frați,
Totu-mpart în jumătate,
Mai ales acei gradați.
Totu-mpart în jumătate,
Unul de la altul fură,
Se încep, dușmani, a bate
De la o fărămitură.
Se încep, dușmani, a bate
Și se bat pân’ se omor.
Asta-nseamnă: nu-i dreptate
Nici în țara corbilor.
Asta-nseamnă: o totală
Deznădejde ne pândește.
O mână pe alta spală,
Hoț de hoț se îngrijește.
De când lumea și pământul
E așa și altfel nu-i:
Stăpânește ani de-a rândul
Legea grea a corbului.
O totală, o totală,
O totală decădere -
O mână pe alta spală
Când sunt corbii la putere.
Iar ei sunt și au să fie,
Cât acest pământ va fi,
Și cât omul nu va știe
Cu omul a se-nfrăți.
De aceea ni se cere
Oameni buni, să fim un dor;
Să venim dintr-o durere,
Însă nu a corbilor.
Este-o vorbă, o zicală,
Știută în orcice sat:
“O mână pe alta spală”,
Și-asta e adevărat.
1991
vezi mai multe poezii de: Dumitru Matcovschi
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.