Ecou vesperal,
purtat prin catacombe,
Răzbate înc-odat'
cu suflu tremurat,
Prin vechi palate,
din calcar zidite
de al timpului susur
Neînduplecat.
Coloane celeste
Și lumânări fără de veste
Răsar necontenit
Unde nici nu te-ai gândit.
Locatarul inaripat
Singur zborul și-a luat
În întuneric camuflat
Ca un prizonier s-a prădat.
Un șuvoi de speranță
Se strecoară în firidă,
Purtându-și cântarea,
Luminând întristarea.
vezi mai multe poezii de: Kitty
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.