Duhurile mortii - Edgar Allan Poe
Adăugat de: Gerra Orivera

I.
Sufletul singur va fi stand
Sub recea piatra de mormant;
Si nimeni, intre multi nu va
Sa ispiteasca taina ta.

II.
Stai molcum in singuratate,
Caci nu esti parasit; doar ale
Mortilor ce-au fost toate
Cu tine-n timpul vietii tale,.
Sint langa tine si vor face
Asupra-ti umbra. Fii pe pace!

III.
Noaptea, clara, acum, se va cerni,
Stelele-n jur nu vor privi
Din tronurile lor din slava
Cu nadejdea-n lumina lor suava,
Ci rosiile lor goluri orbitale
Parea-vor slabiciunile tale
O febra si-o arusra vie
Ca sa te arda-n vesnicie.

IV.
Ai ganduri, nu le ptoi goni;
Vedenii, nu se vor topi.
De-acum din recii tai fiori
Nu mai trec roua de pe flori.
Boarea - rasuflul Domnului - e lina.

V.
Si negura de pe colina,
Statornica umbra, subtire,
Un simbol e, si-o amintire.
Atarna pe copacii serii
Ca un misteriu-ntre misterii.

Tr.Dan Botta



vezi mai multe poezii de: Edgar Allan Poe




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.