Nu gândi, opreşte un moment al minţii puls;
Liberă de gânduri, încearcă să te convingi
Că-i gata munca, iar drumul zilei e parcurs,
Că frumuseţea, de-ai bani, pui mana şi-o atingi.
Dacă-n lumina lunii prin frunze de salcâm
Îţi strigă privighetoarea numele duios
Şi clar, să nu crezi că sunteţi aceluiaşi tărâm
Sortiţi şi-ţi va ciuguli din palmă-n curte, jos.
Frumuseţea, dincolo de cântec şi de flirt,
E liberă – tu n-o vei putea păstra vreodată,
Nici să-i acoperi ochii, şi nici sub flori de mirt
S-o faci să te iubească; plătită, alintată,
Nu-ţi aparţine; ea, chiar dac-o tratezi ca pe-o turturică,
Nici nu va şti – de dragoste n-a auzit, la o adică.
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Edna St. Vincent Millay
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.