venind din mâinile Domnului
care a adus-o aici
pentru a dormi deasupra lumii
marea este minunată
pământul se smochineşte
luna se năruie
stelele se desfac una câte una
în ninsoare de pulberi
dar marea
nu se schimbă
iar ea evadează din palmele noastre
şi revine în palmele noastre
şi este însoţită de somn . . .
de dragoste, de frângerea
sufletului
tău
pe
buzele mele.
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Edward Estlin Cummings
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.