Scaunul Uitării - Edward Hirsch
Adăugat de: Gerra Orivera

Tatăl meu îndărătnic, solipsist, curajos
și-a târâit picioarele de-a lungul camerei de zi
spre scaunul său obișnuit din colțul îndepărtat,

unde mama mea l-a învelit cu o pătură,
iar el imediat a dormit și s-a trezit mai
târziu fără să știe unde se află,

era Peirithous alunecând în infern
prin poarta deschisă la Taenarum
spre-a o răpi pe Persephona, regina morții,

însă Hades, cel nevăzut, l-a convins
să ia loc în scaunul lui Lethe,
negrul tron din piatră al Uitării,

unde-a uitat de ce pătrunsese-n Iad
și nu și-a mai găsit drumul înapoi către cei vii.




Traducere Bogdan-Alexandru Stănescu



vezi mai multe poezii de: Edward Hirsch




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.