Luna e departe de mare,
Si cu mâini de ambră
Umblă ca un copil cuminte,
Să deseneze de-a lungul nisipului.
Niciodată nu pierde o treaptă;
Supusă ochiului ei,
Vine atât de departe spre oras,
Si la fel de departe pleacă.
Oh, Doamne, de ambră mâna ta,
A mea îndepărtata mare,-
Supusă ultimei porunci
Ochii tăi mi-o arată.
Traducere din limba engleză de Victor Știr
vezi mai multe poezii de: Emily Dickinson