Veșnicia se leagănă, se unduiește,
își deschide larg cămașa vântoasă;
În vastitatea sânului său strălucește
o constelație de lumină acumulată.
Dumnezeu o potolește. Într-o clipită
bagă mâna-i tremurândă până-n măruntaie
și le deschide peste pielea lumii.
Cade o avalanșă de semințe, scânteind.
Se-nsămânțează pământul. Fiecare clipă se fertilizată.
Omul intră în închisoarea trupului său
încovoiat de umilință
și se-ntoarce să tragă de el, înhămat la jugul vieții,
până când oftează Tatăl
și ne întoarcem la sânul Mamei.
traducere - g.Cristea
Eternidad
La eternidad mece, ondula,
abre de par en par su túnica de viento;
en el espacio de su seno esplende
una constelación deEl Padre la detiene. Un instante
mete su mano turbulenta hasta la entraña
y la abre sobre la piel del mundo.
Un alud de semillas caen, parpadeando.
Se fecunda la tierra. Cada segundo se fecunda.
El hombre entra a la prisión de su cuerpo
doblada la cerviz
y vuelve a tirar de sí, uncido al yugo de la vida,
hasta que aspira el Padre
y volvemos al seno de la Madre.
vezi mai multe poezii de: Enriqueta Ochoa
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Domnule Petre Dincă, mulțumesc pentru apreciere și corectură! Voi reposta traducerea, întrucât nu mai pot face editare pe text.
gabriel cristea
duminică, 17 octombrie 2021
Am citit mai multe traduceri ale dumneavoastră din poeți de limbă spaniolă și mi-au plăcut. Nu știu această limbă, dar, după cum sună în română, consider că traducerile sunt reușite. Felicitări!
Aveți o mică scăpare, din neatenție: „se fertilizată” trebuie să fie „se fertilizează”.
Petru Dincă
duminică, 17 octombrie 2021