Cântau aseară crinii o simfonie-n alb...
Sonorele potire petale picurau,
ce cadenţat cădeau note muzicale.
Bizara melodie pătrunzător vibra!
se înălţa-n tăcere şi pătrundea în suflet
un cântec de miresme albe.
(O veştedă petală căzută la o parte,
o notă răzleţită, supărător stridentă,
vibra în dezacord cu grava armonie.)
privighetori, pe-o creangă, tăcute, ascultau
şi, auzind cântarea, şi luna răsărise...
vezi mai multe poezii de: Eugen Ionescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.