De ce întârzii? Veverița în pin
bate de coajă coada ca o torță.
Semilunar coboară și-nmoaie vârful
în soare topindu-se. e ziuă.
La un suflu leneș fumul tresare,
scapără în punctual ce te închide…
Nimic nu se termină, ori poate totul,
dacă tu, fulgere, părăsești norul.
Traducere Dragoș Vrânceanu
vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale