Inalterabilii - Eugenio Montale
Adăugat de: Gerra Orivera

Am presărat cu firimituri pervazul
pentru concertul de mâine în zori.
Am stins lumina și am așteptat somnul.
Și pe pasarelă începe deja
defilarea morților mari și mici
pe care i-am cunoscut în viață. Greu de deosebit
între cei care aș vrea și cei care n-aș vrea
să sereîntoarcă printre noi. Acolo unde sunt
par inalterabili pentru un surplus
de sublime corupție. Am făcut
tot ce-am putut ca să facem lumea mai rea.
Cine știe dacă într-o zi vom arunca măștile
pe care le purtăm pe chip fără s-o știm.
De aceea e atât de greu să-i identificăm
pe oamenii pe care-i întâlnim.
Poarta dintre cei mulți, printer milioane există
acela la care chipul și masca coincide
și numai e lar putea să ne spună cuvântul
pe care-l așteptăm de totdeauna. Dar e probabil
că nici el însuși nu-și cunoaște privilegiul.
Cel ce l-a cunoscut, de-a fost vreunul,
și-a plătit darul prin bâlbâială sau mai rău
a fost mereu de nepronunțat din cause
nu numai fonetice. Știința
are altceva de făcut sau de nefăcut.


Traducere Marian Papahagi



vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.