Foarfece, obrazul tu nu-l reteza
ce-i singur în memoria golită,
din chipul mare care asculta
nu fă ceața din mine.
Se lasă frig… Dură izbirea taie.
Lasă-un salcâm din coaja lui rănită
oul de greier în noroiul
care o data cu Noiembrie vine.
Traducere Marian Papahagi
vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale