Rumegând în minte – I - Eugenio Montale
Adăugat de: Gerra Orivera

Probabil
se lasă seara. Nu din cauza anilor
care sunt mulți ci pentru că spectacolul
îi plictisea pe pe-actori mai mult decât pe public.
Nu m-am adâncit în pădure
nici nu l-am consultat pe Sfântul Bonaventura precum C.,
Dumnezeu s-o aibă în pază.

Nu trece prea mult până să afli că anii
sunt cât o clipită și că trecutul
e deja viitor. Și necazul e că neînțelesul
e singura rațiune care ne susține.
Dacă devine limpede că Primele Cauze
cuprindeau deja în sine explozia de ridicol
va trebui totuși să căutăm altundeva fără succes
pentru că viitorul e deja trecut de o bună bucată de vreme.


Traducere Marian Papahagi



vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.