Suntem sătui de…
e repetat în unanimitate.
Dar de ce, oare? De viață nu,
de moarte, vai de mine, nu e nici vorbă.
La de începe bifurcarea
din care fiecare braț iar se bifurcă
spre a se trifuce etcetera. Și poate
că și Obiectul este
obosit să se reproducă.
Traducere Marian Papahagi
vezi mai multe poezii de: Eugenio Montale