De-atâtea nopti, sub nouri prelungi, posomorâti,
Mai dorm pãunii iernii, pe câmpuri coborâti,
Si-abia-abia din somnul de marmurã mai ies
Când Crivãtul cu goarna îi sperie ades
Dar mâine-au sã porneascã, pe-al cerurilor drum,
Pãunii albi ai iernii în stoluri ca de fum,
Si s-or zãri departe cum strãlucesc avan
Peneturi cu luminã de soare african,
S-or auzi cocorii ajunsi la Helespont,
Cu pliscuri de mãtase bãtând în orizont.
vezi mai multe poezii de: Eusebiu Camilar
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.