I-am văzut prin miezuri de pâcle în hățiș.
Iată-i! nu adastă nici pentru dragoste, nici pentru întristare.
Totuși ochii le sunt ca ochii Fecioarei pentru îndrăgostiți.
Când cerbul alb zbucnește de unde era pitit
Iar vântul alb zbucnește și aduce zorii.
„Cerbul alb, Faima, pe care îl hăituim,
Vină ogărimea lumii la Cornul vânătorii.”
Traducere de Mircea Ivănescu și Radu Vancu
vezi mai multe poezii de: Ezra Pound