M-aș scufunda cu totul în stranietate:
Tihnele astea s-au grămădit peste mine, mă înăbușă!
Ard, am fierbințeli pentru tot ce-i nou,
Noi prieteni, noi chipuri
Ținuturi!
Ah, să ieși din asta,
Asta, care-i tot ce voiam –
afară de nou..
Și tu,
Dragoste, tu cea mult, cea mai mult râvnită,
Oare nu mi-e mie silă de ziduri, străzi, pietre,
Toată mâlitura, bura, toate ceața,
Toate felurile de trafic?
Tu, te-aș vrea râurind peste mine ca apa.
Ah, însă departe de aici!
Iarbă, și câmpii joase, și delușoare,
Și soare,
Ah soare îndeajuns!
Departe, și singur, printre niște
Oameni străini.
Traducere de Mircea Ivănescu și Radu Vancu
vezi mai multe poezii de: Ezra Pound
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.