Veniți cantilenele mele,
Hai să ne-nmănunchem toate urile, să le-azvârlim și să sfîrșim cu ele,
Soarele fierbinte, apa limpede, vîntul răcoros,
O, de-aș scăpa de trotuare,
O, de-aș scăpa de tipografi.
O, de s-ar ivi oameni frumoși
În haine de mătase frumos colorate,
O, de-ar veni vorbitorii de duh,
O, de-ar veni zburdarnicii, insolenții, clocotitorii.
Vorbim de lucitoare lacuri,
De aerul uscat, limpede ca metalul.
traducere - Ion Caraion
Notă*
cantilénă, cantilene, s. f. - 1. (În Evul Mediu) Cântec liric sau epic. 2. Melodie gravă, sentimentală, cu caracter cantabil. – Din it. cantilena, fr. cantilène.
vezi mai multe poezii de: Ezra Pound
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.